8 zile pe jos prin Scoția | WEST HIGHLAND WAY

Voi începe prin a vă spune ca Scoția nu este o destinație clasică de vacanță, nu este o destinație pentru oricine. În Scoția plouă. Și plouă! Iar ploaia nu este o excepție, ci parte din peisaj, din viața de zi cu zi și, până la urmă, din experiența de a călători aici. Se spune că într-o singură zi poți vedea toate cele patru anotimpuri. Noi am avut ocazia să verificăm. În cele 8 zile petrecute pe traseu, noi am avut parte de ploaie în 7 dintre ele.😊

De ce Scoția? Motivul pentru care am ales această destinație

Scoția este una dintre țările în care îmi doream de mulți ani să ajung. M-am îndrăgostit de peisajele ei rurale cu mult înainte să ajung să le văd în realitate, mai ales de acele imagini cu văi verzi, lacuri, munți și drumuri care par să nu ducă nicăieri.

Mă refer în special la zona muntoasă din regiunea Highlands (în nordul și centrul Scoției). Highlands este cunoscută pentru peisajele sale spectaculoase și pentru numeroasele vârfuri care depășesc 1.300 de metri. Poate că, după experiența noastră din Himalaya, 1.300 de metri nu mai sună impresionant ca altitudine, dar aici nu altitudinea este cea care te cucerește, ci peisajul. Iar acesta este, pur și simplu, splendid.

Una dintre cele mai pitorești zone este Glen Coe, o vale spectaculoasă înconjurată de culmi abrupte, unde munții și vremea schimbătoare creează un peisaj care pare desprins dintr-un film.

Cum l-am convins pe Cristi să mergem în Scoția

Acum trebuie să fac o precizare: Cristi nu era foarte dornic să mergem în Scoția. Principalul motiv? Vremea. Ideea de a petrece o vacanță într-un loc renumit pentru ploaie nu îl convingea deloc.

Dar, în urmă cu doi ani, în timpul unei călătorii în Maramureș, am cunoscut două doamne scoțiene cu care ne-am împrietenit. Am păstrat legătura, iar la un moment dat am stabilit că, după ce ne vom întoarce din Himalaya, vom începe să planificăm o vacanță în Scoția.

Așa că, încet-încet, ideea a prins contur.

Și nu neg faptul că serialul Outlander m-a făcut să nu mai amân această vacanță. O mare parte din serial a fost filmat în Scoția, în locuri cu peisaje spectaculoase, multe dintre ele păstrându-și și astăzi aspectul sălbatic și autentic. Valea Glen Coe, zona din jurul monumentului Glenfinnan și multe dintre peisajele pe care le vedeam pe ecran au început să semene tot mai mult cu o listă de locuri pe care voiam să le văd cu ochii mei.

Până la urmă, Scoția nu a mai rămas doar o destinație pe care o admiram din filme. A devenit următoarea noastră aventură.

Iar pentru această vacanță am ales ceva mai mult decât o simplă călătorie prin Highlands: 154 de kilometri pe jos, în 8 zile, pe West Highland Way, unul dintre cele mai cunoscute trasee de lungă distanță din Scoția.

Privind acum în urmă, cred că acesta este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase moduri de a descoperi Scoția. Nu doar treci prin peisaje spectaculoase, ci ai timp să devii parte din ele, mergi prin văi, pe lângă lacuri, peste dealuri și prin zone în care natura pare să fie în continuare stăpână.

Opt zile în care nu doar privești Scoția, ci o trăiești pas cu pas.

West Highland Way – unul dintre cele mai spectaculoase trasee din Scoția

Acesta este al 4-lea traseu de lungă distanță pe care îl facem. Un traseu despre care auzisem de mult, dar pe care abia acum am reușit să-l parcurgem.

Traseul se întinde pe aproximativ 154 de kilometri, pornind din Milngavie (lângă Glasgow) și terminându-se în Fort William. Este pentru cei ce vor să vadă peisajele autentice și Scoția așa cum este ea.

West Highland Way este unul dintre cele mai cunoscute trasee de lungă distanță din Scoția și unul dintre cele mai populare moduri de a descoperi Highlands la pas. Străbate peisaje spectaculoase: Valea Loch Lomond, munții Glencoe, Rannoch Moor, până la poalele munților înalți din Highlands. 

• Distanță | 154 km
• Durată | 5–9 zile, în funcție de ritm și de modul în care împărțiți etapele. Noi am ales să îl parcurgem în 8 zile.
• Punct de plecare/sosire | Milngavie – Fort William (sau invers).
  Traseul este parcurs de obicei de la sud la nord. Noi am ales această direcție deoarece primele secțiuni sunt ceva mai ușoare, iar pe măsură ce înaintăm spre nord, ne obișnuim treptat cu efortul și cu terenul.
• Nivel de dificultate: mediu – dificil
• Ascensiune totală: 3700 metri
• Sezonul de drumeții | Primăvara – toamna (iarna numai pentru drumeții experimentați)
• Cea mai bună perioadă pentru a merge: Mai – octombrie. Cele mai plăcute (și populare!) perioade pentru a parcurge traseul West Highland Way sunt sfârșitul lunii aprilie și luna mai, precum și prima jumătate a lunii septembrie. Vremea este adesea bună, zilele sunt lungi, iar țânțarii nu sunt de obicei foarte numeroși. Dezavantajul este că traseul poate fi mai aglomerat, iar cazările se pot rezerva rapid, așa că este recomandat să planificați și să rezervați din timp.
• Cazare | Camping sălbatic, campinguri, glamping sau pensiuni/hoteluri
• Alimente și apă | Cafenele/restaurante/magazine obișnuite, robinete de apă și pâraie
• Serviciu de transfer bagaje | Da – la cazare sau campinguri
• Acces la transport public | Da – autobuz/tren până la punctele de plecare/sosire și multe locuri de-a lungul traseului.
• GPX: Îl găsiți aici!

Cum ne-am pregătit pentru cei 154 km

Pentru a călători în Regatul Unit ca turist în 2026, dacă ești cetățean român sau al altui stat membru UE, nu ai nevoie de o viză tradițională de vizitator, ci trebuie să obții în prealabil o Autorizație Electronică de Călătorie (ETA) (acesta este un site guvernamental), care îți permite o ședere pentru o perioadă scurtă de până la 6 luni.

 Cost și Valabilitate: Taxa standard este de £20 (24 euro daca o achizitionezi din Romania). ETA este valabilă 2 ani sau până la expirarea pașaportului (oricare survine prima) și permite călătorii multiple. Noi ne-am înregistrat și am primit ETA cu o săptămână înainte de călătorie.

Traseul l-am împărțit în 8 etape principale, astfel încât la finalul fiecărei zile să avem o cazare disponibilă, de preferat și cu ceva de mâncare în apropiere.

Etapele traseului

În mare parte, etapele urmează traseul oficial West Highland Way, însă am făcut câteva mici modificări, din greșeală. 😄 Privind acum în urmă, cred că au fost modificări inspirate și chiar s-au potrivit mai bine pentru noi.

Până la urmă, nimic nu este întâmplător.

Am avut și o etapă de 30 km, una dintre acele zile care îți testează limitele și în care începi să negociezi cu tine fiecare kilometru rămas. Ziua aceea m-a provocat să mă întreb de ce îmi plac astfel de experiențe, de anduranță. Poate că una dintre cele mai frumoase paradoxuri ale anduranței este: cu cât drumul este mai lung, cu atât mintea poate deveni mai simplă.

Am pornit din Glasgow, fără să știm exact ce ne așteaptă. Doar cu rucsacurile în spate, cazări rezervate și dorința de a merge.

Traseul începe în Milngavie (Mul-gai), lângă Glasgow, și se întinde pe o distanță de 154 km, pe fundalul peisajelor sălbatice ale Scoției, terminându-se în Fort William, la poalele Ben Nevis, cel mai înalt munte din Marea Britanie.

Cazarea – una dintre provocările traseului

Am început să căutăm cazările cu aproximativ o lună înainte și am avut o surpriză: multe dintre locurile de cazare de pe traseu erau deja rezervate. Pentru luna august, unele dintre ele se rezervă chiar și cu aproape un an în avans. August este una dintre cele mai aglomerate luni turistice din Scoția. După ce am stabilit în câte etape vrem să îl parcurgem, am intrat pe site-uri ca să vedem ce găsim disponibil și la ce prețuri. Am descoperit cazări extrem de limitate în perioada aleasă de noi și scump.

Traseul oferă opțiuni variate, de la pensiuni (B&B), hoteluri, până la camping și „wild camping” care este permis (conform Scottish Outdoor Access Code) dacă respecți regulile (camping responsabil, fără lăsarea urmelor). 

Inițial am luat în calcul varianta de a dormi la cort. Era, evident, cea mai ieftină opțiune. Dar apoi ne-am gândit la cele 8 zile de mers, la orele petrecute prin ploaie și la perspectiva de a monta cortul ud, seară de seară. Gândul că după o zi grea nu vom avea un loc cald în care să ne retragem ne-a făcut să renunțăm la această variantă.

Am ales, până la urmă, căsuțele din campinguri. Au fost mai scumpe decât cortul, dar mult mai potrivite pentru ceea ce aveam nevoie după o zi de mers.

Am rezervat toate nopțile cu doar aproximativ două săptămâni înainte de plecare (speram că vom găsi oferte bune last-minute) dar nu au fost modificări semnificative. Să găsești ceva disponibil, chiar pe traseu și, dacă se poate, și la un preț rezonabil… nu a fost deloc simplu.

În cazul nostru, prețurile pentru căsuțele/camerele duble sau twin din campinguri au fost, în general, între £80 și £110 pe noapte, adică aproximativ £40–£55 de persoană.

Suntem încântați de căsutele de lemn în care am înnoptat in fiecare seară. O să vă las link și poze cu acestea. Poate este cineva interesat să mearga iar dacă pot ajuta în organizarea unei vacanțe în Scotia, o pot face cu mare drag.

Cort sau cazare?

Dacă alegeți varianta cu cortul, lucrurile sunt ceva mai simple din punct de vedere al rezervărilor, dar există câteva lucruri importante de știut. Pe porțiunea lacului Loch Lomond se aplică legi stricte (byelaws), fiind permise doar campingul în locuri special amenajate sau cu permis special obținut în avans online. În restul traseului, camparea sălbatică (wild camping) este legală și gratuită conform Codului de Acces.

Deși august este vară, în Scoția asta poate însemna maxime de 22°C și soare în prima oră, urmate de ploaie torențială și vânt puternic în următoarea. Ai nevoie de echipament impermeabil de înaltă calitate (jachetă și pantaloni din Gore-Tex sau similar.

Midges – o altă provocare în luna august

Vara este, de asemenea, o perioadă populară, cu zile și mai lungi și șanse mari de vreme bună, însă este sezonul țânțarilor, care pot fi deosebit de deranjanți dacă faceți camping. August este vârful sezonului de midges. Ce sunt? Niște musculițele scoțiene minuscule, dar rele tare. Nu ne-au deranjat în fiecare zi dar deosebit de active în zori și la apus și preferă condițiile calme și umede.

Aceste musculițe minuscule nu sunt periculoase, dar mușcă în roiuri uriașe și pot deveni extrem de exasperante în zilele fără vânt sau la apus/răsărit. Ne-au atacat serios pe față și pe gât (zonele expuse ) în ziua 7 când am urcat pe Devil`s Staircase.

Dacă plouă si bate vântul, nu ar trebui să aveți probleme, dar într-o noapte sau dimineață calmă, roiuri de insecte mici și înțepătoare vă pot invada.

Cum te protejezi: O plasă împotriva țânțarilor și o sticlă de Smidge sunt recomandate cu siguranță pentru oricine parcurge traseul în iunie, iulie sau august și, uneori, în mai și septembrie. Am observat ca este util să ai o plasă specială pentru cap (midge net), haine cu mânecă lungă și spray repellent local numit Smidge (se găsește în orice magazin din Scoția și este mult mai eficient decât spray-urile clasice de țânțari).

Mai jos vă las o hartă vizuală a celor 8 zile pe West Highland Way: 154 km prin peisajele Scoției, de la Milngavie la Fort William, etapele alese de noi, distanțe, diferență de nivel, timp de mers, cazările alese de noi și prețuri pentru 2026.

A fost Scoția exact așa cum ne imaginam și, în același timp, diferită. Iar dacă mă întrebați acum dacă aș mai face West Highland Way… răspunsul îl păstrez pentru următoarele articole. Pentru că uneori, după ce termini un traseu, ai nevoie de puțin timp ca să îți dai seama dacă îți este dor de el sau dacă pur și simplu te bucuri că s-a terminat. 😄

În articolele următoare voi povesti câte ceva din fiecare dintre cele 8 zile, voi veni cu detalii despre cazări, costurile și, mai ales, impresii despre acest drum.

🎥 Prima serie video în limba română: West Highland Way – 8 zile pe jos prin Scoția

---

Atunci când nu scriem, suntem pe Instagram.😉

Dă-ne de veste dacă te-a inspirat una dintre povești, că ai luat echipamentul adecvat si ai fugit în natură. Poți împărtăși experiența cu noi pe Instagram! * Folosește hashtagul #viatainvacanta și dă-ne tag @viatainvacanta.