Vin cu pași repezi sărbătorile de iarnă în care ne dorim să avem liniște dar se apropie și bilanțul de la sfârșitul anului. Pandemia ne-a clătinat puțin dar a fost un timp în care am învățat să ne adaptăm provocărilor, să ne dăm seama ce contează cu adevărat în viață si ne-a arătat că suntem puternici.
„Fii recunoscător pentru ceea ce ai; vei avea din ce în ce mai mult. Dacă te concentrezi pe ceea ce nu ai, nu vei avea niciodată de ajuns.” – Oprah Winfrey
Recunoștința e ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește și mai adună motive de mulțumire.
E dovedit ştiințific faptul că recunoștința este o emoție cu un real impact pozitiv asupra stării noastre de sănătate fizică și mentală. Dar noi suntem prea preocupaţi să ne gândim la ce nu merge bine, așa-i? Mă văd și eu în ipostaza asta de multe ori. Ce ar fi să ne gândim mai des la aspectele pentru care suntem recunoscători în viață? Recunoştinţa e o stare în prezent şi se referă la a savura… viaţa, a trăi cu adevărat.
Recunoștința este magică, poate schimba o stare neplăcută într-una plăcută, în câteva minute. Și după cum se spune în dezvoltare personală: Ai grijă cu ce te hrănești pentru că acel gând va crește în mintea și în sufletul tău.
Oportunități
De câțiva ani mi-am creat un obicei ca la sfârșit de an să îmi analizez cele 365 de oportunități ale anului și să reflectez la cele 365 ce vor veni. Așa am ajuns să analizez viața în general și să pun sub semnul întrebării ce aș face diferit dacă aș putea face orice, dar chiar ORICE! Cum mi-ar plăcea să-mi văd scrisă povestea vieții?
Unul dintre răspunsurile ce au venit la începutul anului 2020 a fost acela de a face din viața mea o poveste care să ajute și să inspire alți oameni. Viața în vacanță a devenit un instrument care să mă ajute să duc la îndeplinire acest lucru.
Dacă îmi va ieși, vom vedea pe parcurs, timpul este cel care va decide până la urmă. Nu neg, au fost și momente mai dificile în care m-am gândit să renunț dar eu zic că e devreme încă, abia aniversăm câteva luni. Luni în care am încercat să învăț cât mai multe despre administrarea unui blog de călătorii. Vă mulțumesc și sunt recunoscătoare pentru ca sunteți aproape și nu judecați prea aspru greșelile care, inevitabil, apar 😉. În acest timp, am reușit să devenim o comunitate de oameni pasionați de călătorii și de frumos și să împărtășesc (21) de povești pentru voi.
Viața
”Rostul vieții e să te bucuri că trăiești.” Marin Preda
Fericirea stă în lucrurile simple. Totul este să le și conștientizăm și să fim recunoscători pentru ele. Putem fi recunoscători pentru foarte multe lucuri din viața noastră, numai să fim capabili să le observăm.
Acum vreo 15 ani aş fi sărit în sus de bucurie dacă aș fi avut posibilitatea să văd în viitor. Eram într-o perioada mai tristă a vieții mele, nu aveam planuri de viitor, îmi lipsea motivația iar anxietatea era în plină desfășurare. Cine știe, cunoaște 🤭. Dar sunt recunoscătoare pentru viaţa mea, aşa cum este ea, cu bune şi cu rele. La fiecare pas mă învață chiar dacă am de suferit înainte de a-mi învăța lecția și am învățat să iert și mă accept.
Chiar e amuzant, ce surpize îți rezervă viața uneori!
Oameni – suflete dragi
Sunt recunoscătoare pentru Oamenii minunați din viața mea. Îmi place să le spun oameni – inspirație, modele și mentori care îmi amintesc de idea de a trăi frumos și cu un scop. În perioada aceasta, în pofida distanţării sociale, îmi simt mult mai aproape prietenii dragi. Sunt binecuvântată să am în viața mea oameni cu suflet frumos care ajută cu drag de fapte bune, de la care primesc resurse să merg mai departe și, cel mai important, de la care primesc iubire necondiționată. Sunt recunoscătoare pentru că am avut mai mult timp pentru familia mea și că suntem cu toții sănătoși. Sunt mândră cu oamenii care sunt prezenți în viața mea sau care au făcut parte din ea. Vă mulțumesc!
Mai mult timp în natură și alergarea spre „fericire„
Sunt recunoscătoare naturii îngăduitoare care mi-a permis să petrecem împreună multe momente frumoase. Anul acesta am descoperit cât de bine îmi este pe munte și am avut cele mai multe ore alergate în natură.
Fiecare anotimp a fost analizat în pași de alergare. Am folosit alergarea ca refugiu dar și ca terapie. Am alergat frecvent, cu respectarea regulilor impuse de autorități. Uneori, am alergat chiar și cu declarația și buletinul în buzunar și dădeam ture în jurul blocului. Dar ieșirile astea mi-au dat acel sentiment de libertate pe care l-am rătăcit puțin, cred că a rămas undeva în 2019…
Am reușit să alerg în total 700 km și am alergat în mai multe locuri din țară…că e mult, că e puțin… oricum, până la urmă, nu asta este cel mai important. Pentru mine este deosebit, am descoperit încă un lucru care îmi face placere, încă o pasiune. Dintre locurile din țară explorate în pași de alergare aș putea aminti de Sulina pentru că a fost prima experiență de alergare cu tălpile goale, pe malul mării. Abia aștept vara. Nu sunt fan iarnă, ce să-i fac?!
O altă aventură în alergare, din categoria „pentru prima dată„, a fost într-un loc în care ne doream amândoi să ajungem anul acesta. Cristi mi-a făcut o surpriză și am ajuns să alerg pe o porțiune din Via Transilvanica. Mi-am depășit limitele de alergātoare amatoare participând pentru prima dată la o competiție de semimaraton montan și cu ce amintiri frumoase am rămas…
Am descoperit locuri faine în Brasov în care pot și putem exersa terapia prin mișcare. Mă bucură faptul că am putut fi de ajutor cu idei de alergare în articolul Unde alergăm în Brasov, care a fost printre preferințele voastre atunci când ați intrat pe blog.
Sunt recunoscătoare pentru vacanțele de anul acesta, au fost toate în natură, sub diferite aspecte. Cel mai de preț lucru pe care îl are România este bogăția și frumusețea naturii.
Brașov – orașul nostru de poveste
Sunt recunoscătoare pentru că Brașovul este orașul nostru de poveste și nu regret nici o clipă faptul că am ales să cresc, să descopăr iubirea și să mă dezvolt în inima Transilvaniei. Orașul acesta are foarte multe locuri care se lasă descoperite ușor și unde am multe amintiri plăcute.
Sunt recunoscătoare pentru munca şi profesia mea, mă bucur că îmi pot face cu mult drag meseria. Ma împlinește sentimentul că îi pot ajuta pe cei de lângă mine.
Cum putem exersa recunoștința?
Eu practic exerciții de recunoștință aproape în fiecare dimineață când mă îndrept spre serviciu. Așa mă incarc cu energie pozitivă de la primele ore ale dimineții. Îți ofer câteva variante prin care poți exersa recunoștința:
Cutia/ Borcanul Recunoștinței
Pur şi simplu poți face o cutie sau alege un borcan al recunoștinței. Pe o bucată de hârtie scrie toate lucrurile din viața ta pentru care ești recunoscător/oare. Scrie mulțumirile așa cum îți vin în minte sau pe categorii precum: recunoștința pentru sănătate, familie, prieteni sau experiențe.
Pune apoi listele în cutie. Le poți scoate afară ori de câte ori te simți trist pentru că, citind toate lucrurile pentru care ești recunoscător/oare, instantaneu, starea de spirit se va schimba în bine.
Descoperă-le, notează-le si recitește-le de fiecare dată când simți nevoia.
Jurnalul recunoștinței
Începe cu o listă, o listă de recunoştinţă. Aceasta este un instrument util pentru a-ţi antrena mintea să recunoască ce te face fericit. Scrie 50 de lucruri (de exemplu) pentru care eşti recunoscător. Sau o altă variantă ar fi să o poți exersa folosind literele alfabetului. Scrisul ajută mult să explorezi părți din tine.
Dacă ar fi să facem un exercițiu de recunoștință pentru ce ne-a adus anul 2020 tu ce ai așterne pe hârtie?
Să cultivăm obiceiul de a fi recunoscători. Nu uita: „The journey is the reward”.
Pe tine ce te face fericit(ă) astăzi?
Te poti abona la newsletter dacă îți dorești să afli când se postează articole noi.
Te-ar putea interesa şi:
viaţa în vacanţă 