Via Transilvanica în Bucovina (2). Popas în Vatra Moldoviței

Am făcut cunoștință cu Via Transilvanica din zona Bucovina, anul trecut în aprilie… când am fi vrut să facem toată porțiunea de Bucovina dar vremea ne-a împiedicat și practic, ploaia ne-a fugărit 😊. Vezi toată povestea în articolul De la Putna la Sucevița, începutul poveștii noastre.

Pentru că vrem să continuăm povestea, ne-am întors în Bucovina în toamnă, pentru a merge la pas din Sucevița, de unde am rămas data trecută, până în Vatra Moldoviței.

Vacanțele în Bucovina sunt încărcate cu magie, peisaje mirifice și oameni frumoși la suflet. Munții îmbrăcați în păduri nesfârșite și răcoroase, ne oferă deschideri largi care ne încântă și fac ca vacanțele în acest loc să rămână o amintire frumoasă.

Luna septembrie 2021 a adus multe schimbări de planuri în privința vacanțelor… Dar noi ne-am adaptat situațiilor nou apărute iar dacă te-am făcut curios, poți vedea mai jos ce a ieșit … 😉

Să revenim la Via Transilvanica…

Traseul Via Transilvanica între Sucevița și Vatra Moldoviței are 21 km ce pot fi parcursi în aproximativ 9 ore, depinzând de pregatirea fiecăruia.

Traseul este unul dificil din cauza urcărilor abrupte și lungi, în mare parte prin pădure, dar efortul va fi răsplătit cu poieni frumoase și priveliște spre munți. Consultă Ghidul Drumețului pe Via Transilvanica pentru detalii tehnice.

Înainte de intrarea în Vatra Moldoviței, după ce ieși din pădure, peisajul este unul de poveste. Eu aș fi stat aici o zi întreagă doar ca să admir dealurile, casele și cerul. E wow! Acest loc mi-a oferit liniștea și pacea interioară după care tânjeam și pot spune că în aceea zi timpul s-a oprit în loc pentru o clipă…

Am fost nevoiți să adaugăm și adrenalină drumeției noastre spre finalul zilei pentru că am văzut o turmă de oi ce se deplasa chiar pe potecă. Noi nu am vrut să facem cunoștință cu câinii care însoțeau turma, mai ales că mi-e puțin frică (se știe că ei simt frica) așa că am ocolit bine prin pădure. Norocul meu a fost că, deși eu am o problemă cu orientarea în spațiu😜, din fericire, Cristi nu are și m-a îndrumat prin pădure până am ajuns, într-un final, la poarta de lemn care făcea legătura cu întoarcerea la civilizație și ieșirea spre asfalt.

Aș vrea să împărtășesc cu voi niște informații găsite pe site-ul d-nului Dinu Mititeanu. Sunt câteva idei și practici cu privire la comportamentul în prezența câinilor ce însoțesc turmele. Sunt idei folosite de dânsul în șase decenii de mers pe munte 😉. Printre ele, mai importante mi se par acestea de mai jos dar găsești în acest articol (link) informații complete pe subiect. De știut!

nu te apropii de turmă; dacă e în potecă, ori aștepți să se depărteze ea, ori ocolești turma. Noi am ales să ocolim.
îndepărtează orice ar putea să-i împiedice să recunoască o figură și o față umană: pelerină de ploaie, glugă, șapcă, ochelari …
când te apropii de turmă, strigă să-ți anunți apariția și câinilor (să nu-i surprindeți de aproape) și ciobanilor,
nu te opri din mers, e semn de slăbiciune, continua să mergi încet, dar mergi,
depistează șeful haitei și fii foarte atent la el! Ceilalți vor face ce va face el: continuă să atace sau doar se prefac… încearcă să eviți gesturile bruște. Să mergi înainte, oarecum cu indiferență, fără ezitări și fără să te oprești, fără să dai înapoi sau să fugi. Când fugi per pedes sau cu bicicleta, devin și mai agresivi, adică prind curaj. Maratoniștii, cicliștii le stimuleaza agresivitatea, știm nu?!
să vorbesti cu ei. De obicei e suficient un ton normal, blând, prietenos, alteori e nevoie de unul autoritar, dar fără a zbiera!
a le da alimente, poate avea două urmări: ori îi îmbunați, ori devin mai ”obraznici”, vă blochează să le dați toată mâncarea,
să meargă în faţă și în spatele grupului cei care nu sunt fricoși: s-a dovedit științific că animalele simt (prin miros) pe cei fricoși,
de câinii foarte agresivi, un grup de 3-5 se poate apăra din mers prin metoda „arici/broască țestoasă”, ca soldatii români, să mergeți în șir indian sau V, și cu câte 2 beţe pe care să le mișcați fără a le îndrepta spre ei. Dar a folosit cu succes metoda și când erau doar un grup de doi. Preluare text și adaptare de la Dinu Mititeanu. Mulțumim pentru informații.

VT continuă pe asfalt prin satul Vatra Moldoviței până la Pensiunea Valcan unde poți servi o masă caldă. Drumeții știu că după un drum lung și anevoios, tot ce ai nevoie este confortul unei încăperi călduroase și o mâncare bună. Tot aici găsești ștampilele care îți vor completa frumos carnetul drumețului dar nu este singura locație unde le poți găsi. A doua variantă este pensiunea Crizantema.

Unde am înnoptat?!

Vatra Moldoviței oferă multiple posibilități de cazare dar noi am ales, după citirea recenziilor, să înnoptăm la PENSIUNEA VALCAN (Tripadvisor) pentru că ne interesa o mâncare caldă. Mancarea de aici este foarte bună, nu o să dai greșit indiferent ce alegi din meniu. GPS-ul ne-a îndrumat spre cazare și …surpriză! …când am ajuns în parcare ne-am dat seama că noi am mai fost aici, nu demult.

În aprilie, a doua zi după ce am parcurs traseul VT între Putna și Sucevița, se dădea startul competiției ultra marathon Transilvania Legends (TL) despre care noi habar nu aveam. După alergarea de dimineață prin Putna, am văzut câțiva alergatori prin sat. Am dat o căutare pe internet și am aflat de competiție și că avem de mers la… Sucevița 😉. Știam unde vor ajunge alergătorii pentru ca aceștia strabăteau în alergare traseul VT iar la Sucevița era punct de hidratare. Un astfel de moment nu merita ratat.

Când am ajuns în Sucevița, se întrezărea și primul alergător ….Cine era?? O figură cunoscută din Brașov. Era Robert Hajnal, un ultramaratonist care ia aproape toate premiile😉💪. Nimic nu e întâmplător în viață … îmi dovedește viața de câte ori are ocazia…😉

Ei bine, am așteptat alergătorii TL și la Vatra Moldoviței, aveau punct de hidratare în parcarea Pensiunii Valcan așadar, de aici ne era cunoscută cazarea!

Noi ne-am simțit foarte bine la această pensiune. Dimineața, cafeaua are alt gust cand o bei cu priveliște.

Ce zi frumoasă s-a încheiat!

Zile în tihnă la Vatra Moldoviței. Ce ai putea face în zonă?

Bucovina, una dintre cele mai frumoase zone ale României, nu are de oferit doar peisaje spectaculoase și mâncare bună ci și ceea ce ne interesează pe noi: trasee de biciclete. Traseele de bicicletă din Bucovina sunt variate din punctul de vedere al complexității. În Vatra Moldoviței, în apropierea Mănăstirii Moldovița sunt indicatoare cu trasee de cicloturism. Vom veni cu detalii… Dar până atunci, uite alte activități interesante:

Plimbare cu Mocănița „Huțulca” din Moldovița – este un trenuleț de poveste cu o locomotivă cu abur care traversează un traseu pitoresc, de la Moldovița la Argel.

Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea” din Moldovița. Este spectaculos întreg muzeul cu artă creată de dna Lucia și familia, artist internațional.

Găsirea echilibrului interior la Mănăstirea Moldovița

Te poți distra cu tiroliana La Palma, Pasul Ciumârna. Cea mai lungă tiroliană din țară.

Am scris puțin despre frumusețea Bucovinei în articolul Aproape de natură, în Bucovina de poveste.

Secțiunea 3 din Bucovina: Ruta Vatra Moldoviței – Sadova

A doua zi din nou la drum… Spre Sadova ați spune voi? Nu chiar… nu, din motive tehnice…ceva probleme de sănătate. Dar totuși în recunoaștere pe Via Transilvanica din Vatra Moldoviței până în … satul Spărturi.

Pe acest traseu cu fragi, miros de brad, căpițe, obcine verzi, fluturi, plante, case de lemn, un cer albastru și niște nori pufoși, descoperi Bucovina.

Traseu cu dificultate medie, care are o lungime de 21.7 km ce se pot realiza in aproximativ 8.5 ore. Are urcări abrupte dar scurte, drum forestier, pădure frumoasă dar și poienile sunt încântătoare. Din poieni, peisajul este demn de povestit la prieteni, se vede Masivul Rarău cu Pietrele Doamnei.

În continuare, după Pensiunea Valcan, se trece de un pod, mergi câteva sute de metri ținând pârâul Valcan pe partea dreaptă, până când iese în cale un nou pod. După traversarea podului, peste aproximativ un kilometru, drumul forestier ajunge la o mică intersecție de unde se alege drumul din stânga sus și anume drumul forestier Cremenești.

Se urcă înspre satul care se descoperă încet în fața ochilor, un sat de munte, care se numește Spărturi, ale cărui case par împrăștiate la întâmplare pe dealuri care vara sunt pline de flori. După încă o urcare ușoară de câțiva metri, se ajunge la o Pensiune și două magazine.

Am urcat deasupra satului Spărturi, pe poienile înflorite, trecând de câteva zăvoare și când drumul face o curbă uriașă pe coama dealurilor și înainte de a ajunge la stâna de vaci de la intrarea în pădure, se recomandă drumețului să arunce o privire în spate, pentru a admira în sfârșit Obcinele Bucovinei în toată splendoarea lor.

Urmează o urcare destul de lungă și ușor abruptă, înainte de ea, noi …. am făcut cale întoarsă dar nu înainte de pozeeee (cu tricourile luate direct de la Tăsuleasa Social, atunci când le-am trecut pragul în aprilie. Atunci a fost și momentul când s-a dat startul magazinului online Via Transilvanica).

Rezultatul zilei de astăzi nu a fost o drumeție completă dar ne-am bucurat de timp de calitate în natură alături de bornele Via Transilvanica și nu am avut scopuri mărețe de la această zi. Dar… tot ce îți pot spune este că a fost o zi frumoasă din care am ieșit câștigători. Nu suntem drumeți de cale lungă deocamdată, nu suntem genul călătorilor cu cortul în spate dar ne plac mult cărările de munte. Ne-a cucerit „Drumul care unește” și vrem să străbatem la picior tot traseul de aprox. 1400 km. Startul l-am luat încetișor ca să ne putem lua avânt… ca în alergare 😊. Cu siguranță, va urma!

Drumeții în siguranță să avem cu toții!

Te poti abona la newsletter dacă îți dorești să afli când se postează articole noi.